Revista
de cultură "Roua Stelară" îi dedică
ultimul număr poetului Cristian
Bodnărescu. Publicaţia trimestrială surprinde mişcarea cultural-artistică
de limbă română din decembrie 2021 - martie 2022, apărând cu predilecţie în
ţările: România, Republica Moldova, Canada, Rusia, Ucraina, Serbia şi Belarus.
Între
numele de marcă din cuprinsul revistei, în cei 15 ani de apariţii editoriale,
se numără omul de litere Nicolae Dabija,
care scria: " "Roua stelară" seamănă cu roua dimineţii, cu acele lucruri din
stele depuse pe arbori, pe ierburi, pe lucruri, care le fac să scânteieze, să
iradieze, să fie mai mult lumină decât umbră... Poezia va dăinui atâta vreme
cât va exista viaţa pe pământ, ea fiind un alt sinonim al acesteia..."
Doctorul în filosofie şi personlitate
marcantă, Alexe Rău - ex-director general
al Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova semnează în această revistă,
alături de Augustina Şiman,
reprezentanta ţării la ONU şi deputatul Maria
Ciobanu.
Alexe Rău afirma: "...Revista face ca
iarba să ştie cum ne cheamă, dar şi stelele să ştie cum gândim... (precum ar
zice Grigore Vieru)."
"Roua Stelară" a fost fondată de
scriitorul Dumitru Mircea, cel ce
semnează cartea
"Umbre şi lumini - din viaţa oamenilor de geniu" (Petrarca, Alexandru Macedon, Cezar, Decebal, Ştefan cel Mare,
Eminescu, Byron, Mozart şi Heine) - volum premiat de: Ministerul Culturii,
Consiliul Europei, Biblioteca Naţională, Salonul Internaţional de Carte
(instituţii din Moldova). Maestrul literei române surprinde cititorii prin mai
multe volume, între care şi "Ce-o fi vorbit oare Eminescu şi
Creangă"?
Poetul Cristian Bodnărescu mai figurează
în prima pagină a unor ziare, precum "Adevărul de Seară" (atunci când
publicaţia avea
500.000 cititori per număr) ori "Libertatea",
însă acum
colectivul revistei "Roua Stelară" (Tatiana Argint,
Dumitru Mircea, Vitalie Jereghi, Valeria Saculţanu, Pavel Buza, Maxim Melinti,
Eugenia David, Vitalie Leca, Viorica Didic şi Svetlana Cersac), decide să-l aleagă personalitatea acestui număr al revistei, omul de
litere Bodnărescu figurând şi pe coperta ei.
Cristian BODNĂRESCU - poet romantic din
zilele noastre
O stea s-a stins şi alta s-a aprins
La 3 martie s-a stins o stea...
Samson Bodnărescu - poet şi dramaturg
român (n. 27 iunie 1840, com. Gălăneşti, jud. Suceava), a studiat la liceul din Cernăuţi, fiind
elevul lui Aron Pumnul (la fel ca Mihai Eminescu).
Samson a început a scrie versuri la vârsta
de 21 ani, compunând poeme romantice, patriotice şi pasteluri. A fost bibliotecar
în cadrul "Bibliotecii Centrale din Iaşi"şi
director al instituţiei şcolare "Vasile Lupu" (din 1874).
Titu Maiorescu îl considera pe
Samson Bodnărescu unul din cei 3 mari poeţi ai literaturii române, alături de Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu. (Poezia şi proza
română, 1872).
În 1879, Samson se retrage la Pomârla,
fiind vreme de 23 ani director al institutului "Anastasie Başotă".
Aici primeşte vizitele prietenului său, poetul Mihai Eminescu, cel care avea să
îi dedice o poezie, asemuindu-i bărbăţia cu puterea lui Samson din Biblie:
Felicitare lui Samson Bodnărescu
N-am ştiut cum că în ziua
Douăzeci şi şapte iuni,
Îşi serbeaz-aniversarea
Toţi voinicii şi Samsunii.
În biserică asemeni
Cât umblai pe la icoane,
N-am văzut pe sfântul Simson
Preaiubitule Samsoane.
Şi, aflând de-aşa minune,
Eu
scrisei aceste şire,
Dorind
multă sănătate,
Viaţă
lungă şi sporire.
Şi
spre semn caracudistic
Îţi
trimit această carte,
Iar
tu spune printr-un distih
Cum
că cei absenţi se iartă.
Tot
la Pomârla (jud. Botoşani), poetul Samson Bodnărescu îşi găseşte sfârşitul, pe
3 martie 1902. Dar înainte de momentul morţii, Samson lasă testament poemul
"Odihna din urmă":
Şi
mi-or face o colibă
cu
păreţi înguşti de lut,
fără
de fereşti şi uşă
numai
bine de-ncăput.
Acolo
voi ave pace,
şi
odihnă voi ave,
sufletu-mi
de dor uita-va,
inima
nu m-a dure.
Ş-apoi
cine e în lume,
acest
dor să nu-l fi avut
de-o
colibă tăinuită
cu
păreţi înguşti de lut.
Unde
să nu mai străbată
nici
prin uşi, nici prin fereşti
durerea neîndurată
a vieţii pământeşti?
Ca, peste ani, poetul Cristian Bodnărescu
să intervină cu un răspuns, prin poemul "Întregirea":
Ne-om
trezi iar în coliba
Fără
pereţi mari, doar lut
Vom
vedea lumina albă
Ieşind
din mormântul scurt.
Doar
aşa să avem pace
Şi
odihnă-n sfânta cale,
Pe
cărările sărace
Din
nou să pornim agale!
Cine-n
toată lumea mare
Să
nu aibă vis divin,
De-a
părăsi coliba călare
Pe
un pegas spre cer senin?
Lasă iarăşi să străbată
Şi
prin uşi, şi prin fereşti
Bucuria
absolută
A-nvierii
Dumnezeieşti!
Despre
Cristian Bodnărescu
Poetul Cristian a văzut lumina zilei la 3 martie 1983, în frumosul
oraş care a dat numeroase valori ţării, Bacău.
Casa lui George Bacovia este în
vecinătatea locului de naştere al poetului Bodnărescu, în oraşul lui Vasile Alecsandri. Ştefan cel Mare şi Sfânt a venit pe lume tot în acele locuri,
alături de sportivi precum Nadia Comăneci
şi Marian Fabian (campion mondial la
arte marţiale). Pământurile locuite de peste 5000 ani, vor rămâne milenii prin
valorile ce se nasc acolo.
Odată cu anul 1991, poetul Cristian a simţit şi înţeles menirea
dată de Dumnezeu, începând astfel a scrie poezii.
Anul 2008 reprezintă absolvirea
Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
şi, în primul rând, marchează decernarea titlului de ,,Honoris Causa’’ din
partea Academiei de Studii Înalte din Iaşi. Devine astfel deputat în cadrul
,,Camerei Deputaţilor ASI’’. Cu acest
prilej se realizează ediţia "Spiritulaitatea Românească în viziunea lui
Cristian Bodnărescu" a emisiunii "Idei în actualitate" la RTV
Vâlcea 1.
În anul 2009 apare volumul
creştin ,,Demonița'' finanţat de editura Renaissance şi lansat la TVR
(Televiziunea Română 1 si Televiziunea Română Internaţional).
“Poemul reprezintă, pe
lângă recordul mondial al poeziei romantice-fantasy, o lucrare artistică
originală, o penetrare în lumea spritelor demonice, o tentativă de plecare în
aflarea unui adevăr. În poem se observă influenţa romantismului, însă
Fantasticul domină perpetuu”, constată profesorul universitar doctor Teo-Teodor
Marsalcovschi.
Luna noiembrie 2011 marchează apariţia
antologiei ,,Cuvântul în Timp'' sub egida editurilor Grinta şi Singur, în
cuprinsul căreia se regăsesc versurile autorului Cristian Bodnărescu. Ea
este pentru scriitorul Cristian Bodnărescu una fructuoasă, marcând apariţia sa
în 3 volume, anume: în Atologia ,,Cuvântul în Timp”, în cartea ,,De vorbă cu
Stelele” (fiind intervievat de academicianul George Roca, scriitor din Sidney)
şi în Buletinul semestrial ,,Septentrionalis”, al Bibliotecii Judeţene ,,Petre
Dulfu” din Baia Mare.” Profesor Viorel
Donţu
Peste un an, în luna
noiembrie a anului 2012, scriitorul Cristian Bodnărescu primeşte Trofeul
"Treptele Succesului" pentru
întreaga carieră din partea Elenei Toma la emisiunea cu acelasi nume,
difuzată pe canalul Curier TV. În aceeaşi lună figurează în lista
poeţilor antologici prezentaţi de antologia "HAI HUI" editată de
Singur şi Grinta.
Anul 2013 este unul
fructuos pentru scriitor. Astfel, figureză în "Dicționarul Autorilor
Români Contemporani", dicționar ce surprinde mișcarea literară românescă
după anul 1923. Lucrarea semnată de Alina Kristinka este coordonată de
universitarul Carmen Cătunescu și Heliodora Cătunescu.
Prestigioasa editură
"Națiunea" sub egida căreia figurează și cel mai vechi ziar românesc
modern, cu același nume (din 1881), îl încadrează pe poetul Bodnărescu în crestomația "Cu patria în suflet".
Poate cel mai important eveniment
ce marchează încheierea anului cultural 2013 este lansarea istoriei literaturii
române. Comisia Editurii Singur prin "O altfel de istorie a literaturii
române" îl consideră pe scriitorul Cristian Bodnărescu unul din cei mai
importanți 60 scriitori din literatura românească.
Anul 2014 marchează
legătura spirituală a poetului cu fraţii de peste Prut. Omul de litere
Bodnărescu este invitat de onoare al festivalului internaţional “Primăvara
europeană a poeţilor”, în Chişinău. Are astfel loc o conferinţă dedicată
poeziei bodnăresciene la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, unde i se
dedică compoziţii muzicale şi i se recită din creaţii. În sala bibliotecii este
prezentă Televiziunea Naţională a ţării, dar şi Radioul Public. Zilele
închinate poeziei se încheie printr-o întâlnire cu tinerii, la Biblioteca
“Alexandru Donici”.
Fiind
pasionat de tehnică și IT- realizând site-ul Radio Zidul, dar și server-ul de
transmisie, împreună cu mai multe site-uri, poetul Bodnărescu finalizează
cursurile în domeniul tehnic de Management-IT, obținând astfel în 2018
certificatul internațional Link Academy.
Anul
2019 este marcat de două evenimente culturale care îl implică pe omul de litere
Bodnărescu: decernarea medaliei “Statuia Eroului Necunoscut” la gala jubiliară
a asociaţiei “Tempora” şi prezenţa sa în calitate de invitat de onoare al
parohiei ortodoxe “Sfântul Spiridon” din Reggio Emilia – Italia, după ce în
anii trecuţi, invitaţii au fost cantautorul rock Ştefan Hruşcă şi preotul scriitor
Constantin Necula.
"Alexandru Donici" se numeşte şi instituţia publică a satului
Ciuciuleni (raion Hînceşti), care a găzduit lansarea de carte "Amurgul
Gol" a poetului Cristian Bodnărescu. În volum, diferite personalităţi
semnează pentru poet:
„Samuraiul este considerat luptătorul suprem, el servind
pentru libertatea omului
simplu. Poetul este luptătorul suprem
spiritual, katana sa fiind cuvântul!
Expresia poetului Cristian
Bodnărescu este una naţională, el protejând adevărul de cele rele, fiind în
slujba omului simplu, curat. Astfel îl regăsesc eu pe Cristian Bodnărescu:
poetul nostru samurai!”
Profesor Teo Răduţ,
Grand Master Karate
„Poetul
Cristian Bodnărescu a marcat spiritualitatea românească prin opera sa poetică care impresionează printr-un limbaj fluid, în formă metaforică. Acest poet este nu atât un mânuitor, cât un mântuitor
al cuvintelor sale dumnezeieşti! El scoate cuvintele din starea lor naturală şi le aduce în starea de graţie.
Creația sa ne deschide sufletul pentru a privi lumea cu alți ochi şi depăşeşte limitele unei literaturi moderne, deschide o nouă direcție
în literatură prin stilul, tendințele şi dimensiunile
distincte. Atât poetul, cât şi opera se completează reciproc prin frumusețe,
profunzime şi originalitate, care fascinează cititorul. L-am cunoscut ca Om cu verticalitate, care se
evidențiază printr-o gândire critică,
cu aspirații şi principii unice, preocupat de lucruri atât de subtile unui
tânăr.”
Veronica Iațcu, profesor de limbă şi literatură română, director al I.P. Gimnaziul Ciuciulea, r. Glodeni, R. Moldova.
Aşa
cum cărţile sunt cei mai tăcuţi şi constanţi prieteni, cei mai accesibili şi
înţelepţi consilieri, dedic cartea cu poezii "Întinde aripa, Înger blând" poetului Cristian Bodnărescu, om
de litere care a marcat spiritualitatea românească!
Îngerul poeziei
Astăzi
am descoperit
Că
un înger a venit,
Cu
idei şi multe vise
Tipărite-n
manuscrise.
Cu
dor mare de meleag
Şi
cu iarba cea de leac,
De
ni-e bine, de ni-e greu
Cu
noi este Dumnezeu!
Eşti
născut din poezie
Din
vise şi apă vie,
Poezia
ţi-a dat suflare
Să
devii rază de soare.
Astăzi
ţie mă închin,
Drag
poet de neam român!
Maria
BEZER,
director
IP Gimnaziul "Alexandru Donici",
s. Ciuciuleni, r. Hînceşti
Prietenul
Cristian Bodnărescu
Poetul
român Cristian Bodnărescu şi-a lansat în toamnă cea mai consistentă carte, de
peste 200 de pagini, intitulată "Amurgul
gol", volum care include poemele semnificative din întreaga carieră.
Prietenia noastră cu maestrul ne leagă de la lansarea acestei cărţi, una din
locaţiile turneului fiind şi Ciuciuleniul. La eveniment a venit multă lume:
profesori, părinţi, copii, săteni dar şi persoane din mai multe localităţi.
Doresc
să vă spun că am trăit clipe frumoase, de revelaţie, pătrunzându-i versurile
poetului nostru romantic. Mi-a plăcut mult şi poezia "Poveste de Crăciun":
Ne-au venit la uşi din nou
Trecând prin mari nămeţi,
Eroii noştri din alt tablou
Amintiţi doar de poeţi.
Chemaţi-i în casă, e frig
Să îi poftim la masă,
Ei ne-au apărat aprig
Sânge au pe-a lor cămaşă.
Să ne cunoaştem povestind
Chipurile lor ni se arată,
Văd o tânără
murind
Un glonţ i-a intrat în faţă.
Un prunc mort ţine la sân
Întinsă pe strada rece,
Împuşcați de un acarian
Tinere cadavre sunt ferece.
Morţii sunt desfiguraţi
Sacrificaţi şi abandonaţi,
Pe cer apar înaripați
De Ochiul
divin neuitaţi.
Dar ei sunt tineri şi frumoşi
În Paradisul neuitat,
Ne apără ai noştri strămoşi
De demonul întunecat.
Cei vii sunt urâţi şi proşti
În nepăsarea
ucigaşă,
Pe faţa hâdă poartă măşti
În uitarea lor nevoiaşă.
Se bucură ca nişte câini
De un Crăciun însângerat,
De neamul nostru sunt haini
De parcă nici nu s-a întâmplat.
Nu mai avem deloc nămeţi,
Natura ne este ucisă
Copacii ne sunt furaţi
Ţara a fost distrusă.
Pământul ţării s-a vândut
De-un neam instrăinat,
E mai rău ca la-nceput
Străinii iar ne-au vânat.
Amintiţi doar de poeţi
Eroii noştri din alt tablou,
Trecând prin mari nămeţi
Ne-au venit la uşi din nou.
Versurile poetului m-au emoţionat
puternic. Îi admir curajl şi îi urez succese în continuare. Şi dacă poetul ne-a
considerat parte componentă a "ţinuturilor
milenare dacice" pe noi, cei din Republica Moldova (citat din turneul de
lansare a volumului "Amurgul gol"), ne-a motivat să aspirăm cât mai
curând la România Mare!
prof.
de limbă română Ecaterina MIRONICĂ, IP Alexandru Donici
Cândva
de Cristian Bodnărescu
Au înflorit cireşii
Vuieşte lumea vie,
În zori revin bucurii
În vis de salvie.
Acum apari o clipă
Din depărtări uitate
Închisă în tulipă
Petale-n viduitate.
Eram iar împreună
Chemând o nouă noapte,
Din flori purtai cunună
Păşind spre libertate.
Iar paşii tăi frenetici
Au iz de lună plină,
Copaci primăvăratici
Vesteau seara deplină.
Sub raze ale nopții
Mă sărutai pe dată,
Plecăm în zări cu alții
Ajunşi din altă soartă.
Venind eu după tine
Îmi apăreai
zâmbind,
Visăm la noi destine
În somnul nostru grind.
Sunt cireşi pe câmpie
În lumea dintr-un gând
Vuieşte fiinţa vie
Noi suntem în pământ.
14 Aprilie 2014
Judecata din
urmă
de Cristian
Bodnărescu
Plin
de viaţă se întoarse
De
la vânătoarea mare,
În
castel cu moarte morse
Prinţul
fără asemănare.
E
stăpân pe-a lui pădure
Zilnic
curmă multe vieţi,
Urşii
cad de gloanţe dure
Mor
şi mii de porci mistreţi.
Păsările
vin de-a valma
Stau
pe mobilă împăiate,
Doar
el este la cârma
Pădurii
cele blestemate.
Nobilă
este a lui familie
Cu
nume de un mileniu,
Suveranii
vin cu miile
Să-i
laude al său geniu.
Într-o
zi nu a mai ieşit
Din
salonul impetuos,
Prinţul
într-adevăr a murit
Zăcând
în sicriu aspectuos.
Chiar
şi- atunci s-a ridicat
Să
intre primul în sala mare,
Dar
la rând a fost aşezat
Aşteptând
puternica strigare.
“Eu sunt cel mai mare Prinţ
Cu
distincţii de la preşedinţi,
Vreau
să ies din acest labirint
Ofer
întreg sacul de arginţi.”
“Al tău nume nu-l cunosc
Din atâtea mii de veacuri,
Nici nu pot să mă opresc
Fără să judec ale tale jocuri.
Distincţiile ţi s-au sfărâmat
Sunt doar pulbere-n pământ,
Niciun preşedinte nu ţi-a dat
Vreun sfat bun la ceasul Sfânt.”
“Dar sunt mare, am averi
Păduri vechi am moştenit,
Am mers zilnic pe cărări
Pasul nu mi l-am oprit.
Demnitari ce au venit
Să-mi
aducă doar laude,
Animalele
au poposit
Toţi
eram ca nişte rude.”
“Aici ai sufletul damnat,
Nu-ţi
văd nicio decoraţie
Dar
copaci tu ai plantat,
Să
moşteneşti o avuţie?
Un prinţ pe slabi slujeşte
Iubind animale şi oameni,
Numele-ţi în van păleşte
Gând bun nu-ţi dă nimeni.
Pe
animale-ai omorât
Sufletele
lor te blesteamă,
Din
păduri ai coborât
Fără
să laşi ceva în urmă.
Ele
vin cu suflete mari
Fiind
utile pe pământ,
Tu
ai vrut doar comori
Ai
fost un zăcământ.
Dinastii
nu sunt demult
Toate
au fost îngropate,
Fără
fast şi făr’ de tumult
Ard
acum pe veci damnate.
În
orgoliul cel vanitos
Ţi-ai
scurs vaiaţa - licărire,
Doar
Iadul îţi vede frumos
Nesfârşita
ta pieire.”
08 - mai - 2021
Prof. Dumitru Conta
Un comentariu:
Felicitări Cristian mult succes!
Trimiteți un comentariu